Operațiuni de influentă - O altfel de abordare

SGS și Mihail Păduraru 



În contextul noului razboi informațional se poate observa cum, mentalul colectiv este "bombardat" frecvent (mult mai adesea și adesea mult mai des) cu termeni precum dezinformare și /sau propagandă.

Pentru a întelege cum functionează aceste tehnici în afara cadrului militar, supunem atenției dumneavoastra rezultatul unei analize, care a avut drept scop invalidarea ipotezei expuse de autori, iar ca obiect de studiu s-a folosit un clip video, urcat pe o rețea socială de videosharing, unde moderatorii "argumentează" printr-o demonstrație matematică că suma numerelor naturale (N) este un număr rațional (Q).

Scopul acestui demers este acela de a scoate în evidență mecanismul și instrumentele psihologice la care se poate recurge pentru ca, la nivelul interpretării simțului comun, să fie validat un raționament eronat și mai mult, acesta să își justifice existența într-un climat de confuzie și propagare în masă,

Astfel, se poate afirma faptul că riscul care rezidă din asemenea acțiuni, este reprezentat de capacitatea de multiplicare în rândul societăților, a unor atitudini indezirabile, (fundamentate pe informarea superficială și ignoranța indivizilor), care sunt generate de informații trunchiate, "ambalate" corespunzător pentru a justifica concepte eronate.





Vom evalua explicațiile după un raționament deductiv/logic, potrivit căruia dacă premisa este adevărată, concluzia nu poate fi falsă.

Premisă

Daca se respectă principiile și legile matematicii, NU este posibil ca suma numerelor naturale (N) sa aiba drept rezultat un număr rațional (Q).

Tehnica utilizată pentru a evita validarea rezultatului fără a fi verificat temeinic, este descrisă de Felicia RĂDOI sub denumirea Globului de Cristal, în Ghidul analistului de intelligence, volum coordonat de Ionel NIŢU, Editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” Bucureşti,

CAPITOLUL 3. - Metode şi tehnici în analiza de intelligence
Tehnici destinate evitării „traseelor” mentale şi stimulării creativităţii. Tipologie, caracteristici / pg70

Argumentare

În esență, autorii indicați iau niște rezultate trunciate din teoria regularizării și le combină cu interpretarea la nivelul simțului comun.

Scopul

După afirmația lui Padilla din ultima propoziție a articolului ”What do we get if we sum all the natural numbers?” (1) scopul demersului este o operație de influență : ” I think another answer might be the following: we get people talking about Mathematics.”, și în nici un caz vreun demers explicativ ori cu atât mai puțin demonstrativ. 
”Explicațiile” și ”demonstrațiile” expuse vizual ori verbal în filmulețele pe aceeași temă (2 ) nu pot constitui explicații și demonstrații deoarece nu este enunțată problema care să le dea un astfel de sens, ci este expus un rezultat produs de un șir de operații.

Structura

Acum, operația de influență constă în faptul că totul se bazează pe vexarea intuițiilor comune de tipul ”cum poate o sumă de numere naturale supraunitare să fie un număr negativ de modul subunitar” și aparenta validare prin șirul de operații : 

-fie aritmetice - (deci acceptabile prin simțul comun) 

-fie analitice - (acceptabile prin recurgerea la autoritate de către cineva care fie nu cunoaște sensul operației analitice fie este înclinat să accepte fără verificare o afirmație ce necesită acest fapt: invocarea unui nume de matematician celebru gen Euler, Riemann, etc., a unui domeniu din matematică gen teoria numerelor intens mediatizată prin intermediul criptologiei, sau a unei aplicații în alt domeniu ce a făcut obiectul diseminării publice masive, gen mecanica cuantică, etc).

Contextul

Nu se ține cont de faptul că pentru seriile divergente de numere pozitive, contrar seriilor convergente, regulile de calcul începând de la sumarea termen cu termen și terminând cu operațiile proprii seriilor (de exemplu înmulțirea sau produsul Cauchy (3) și teoremele Mertens (4) constituie un analog al înmulțirii, nu înmulțirea pe componente), nu există analogii directe. 
Adică pentru a vorbi cu sens despre operațiile în cauză, este nevoie de construirea unui alt context de semnificație a obiectelor matematice pentru care de multe ori se folosește același semn și acest fapt creează confuzie când se interpretează rezultatul final.
Mai simplu, la nivel elementar, o funcție este formată ca obiect mathematic dintr-un domeniu de definiție, un codomeniu sau domeniu de valori și o lege de corespondență. 
De multe ori acest obiect mathematic care permite interpretări corecte dacă este luat în integralitatea lui, este amputat până la legea de corespondență. 
De exemplu exprimarea ”funcția x 2 ” este o amputare.
Trăgând concluzii de pe obiecte matematice amputate se pot trage concluzii eronate dacă în raționamentele subiacente intervin essential proprietățile domeniului, codomeniului ori cele de tip sinergic proprii obiectului ca întreg – cum este și cazul funcției ζ.

Forțarea interpretării

De exemplu, seria alternată (adică la care termenii consecutivi sunt de semne opuse) obținută pentru particularizarea corespunzătoare șirului constant 1, are drept sumă pe ½ pentru că s-a creat un nou context, în care pentru o clasă de serii divergente ce conține seria în cauză, se poate da sens cuvântului ”suma seriei” în virtutea conceptului de medie introdus de Cesàro (5) .
Aici seria este divergentă (adică nu este convergentă, șirul sumelor parțiale fiind un amestec de două șiruri constante, respectiv 1 și 0) deoarece șirul sumelor parțiale nu este convergent iar sensul sumei este obținut printr-o operație de mediere care ea nu mai permite analogia directă cu clasa seriilor convergente.

Eroarea indusă

Prin urmare erorea este obținută, conștient ori nu iar asta este nerelevant aici, prin forțarea interpretării. 
Se extrapolează fără nici o bază explicativă interpretările din clasa seriilor convergente ce au o analogie directă cu cadrul aritmetic, la o clasă de serii divergente care printr-o operație suplimentară (aici medierea Cesàro (6) care ne poate permite să vorbim de un obiect matematic, ”suma seriei” dar cu altă semnificație decât cea din cazul clasei seriilor convergente. Acesta este valabil ca analogie directă cu cadrul aritmetic în cazul seriilor convergente dar în cazul clasei seriilor sumabile Cesàro numai dacă ținem viu în minte că acest cuvânt, ”suma seriei”, reprezintă ceva cu sens numai în cadrul conceptului de sumabilitate(7) , adică cum dăm sens cuvântului ”suma seriei” pentru clase de serii divergente. Esențial aici este că rezultatul ½ este o convenție permisă de contextul creat de conceptul sau teoria sumabilității Cesàro și nu este numărul ½ din mulțimea numerelor raționale ci se poate identifica cu acesta numai condiționat de respectivul context de semnificație – acest fapt nu este banal dar este omis de domenii actori mediatici.

Analog se poate identifica eroarea și în cazul construit pe baza funcției zeta a lui Riemann (8) , (aceasta fiind unul dintre obiectele matematice care au permis introducerea unei metode de regularizare (9) de exemplu cum construim contexte interpretabile ca să asociem obiecte matematice, de exemplu numere, unor serii divergente; cum acestea din urmă intervin în probleme de fizică spre exemplu, se poate obține o interpretare pentru anumite clase de fenomene fizice) dar acolo este nevoie de un șir mai lung de explicare.
Pe scurt, sensul în care este valabilă formula expusă, exclude cadrele de semnificație ale numerelor ½, – 1/12, etc. identificându-le drept numere raționale prin omiterea contextului în care ele au fost introduse. 
De exemplu, dacă folosim funcția zeta a lui Riemann, atunci când se expune calculul lui ζ(– 1) = – 1 / 12 se are în vedere de fapt ζ(– 1 + 0 i) pentru simplul motiv că funcția ζ este definită pe mulțimea numerelor complexe.
 Identificarea lui – 1 + 0 i cu – 1 este implicată dar nu crează o mare problemă în interpretare. Problema omisă ce crează concluzia de interpretare este sensul regularizării definit pe baza funcției ζ.

Concluzia

În opinia autorilor domnii în cauză sunt niște saltimbanci, cu șteif, este adevărat. :)
Ei sunt incoerenți deoarece induc confuzie. Încercând după propriile aserțiuni să se facă să se vorbească despre matematică și realizează un produs comunicațional în care confuzia asupra sensului și valorii matematicii prevalează. 

Deci succesul unei operații benefice de influență are ca premisă sine qua non coerența sau conceptul de orientare din ciclul Boyd, iar acesta nu are cum să fie eficient și eficace fără conținut, care definește finalmente valoarea interpretării.

Nu avem, după convingerile noastre, vreun motiv să blamăm astfel de activități în virtutea libertății de exprimare – dacă cineva dorește să fie bufon sau saltimbanc, acest fapt nu are de ce să fie interzis, variabilitatea și divertismentul fiind inerente respectivei libertăși de exprimare.

Avem, tot după convingeri personale, datoria față de noi înșine în primul rând, să ne construim un sens propriu coerent al relevanței, dar de data aceasta în virtutea libertății de informare. 

În raport cu convingerile proprii de relevanță putem clasifica în modul indicat contribuția comunicațională a respectivilor domni, nerezultând de aici vreo calificare asupra altor contribuții ale acestora.


Surse

(1) http://www.nottingham.ac.uk/~ppzap4/response.html.
(2) https://www.youtube.com/watch?v=E-d9mgo8FGk;
      https://www.youtube.com/watch?v=w-I6XTVZXww.
(3) https://en.wikipedia.org/wiki/Cauchy_product.
(4) https://en.wikipedia.org/wiki/Mertens'_theorems.
(5) https://en.wikipedia.org/wiki/Ces%C3%A0ro_summation;.
(6) https://en.wikipedia.org/wiki/Ces%C3%A0ro_mean.
(7) https://www.quora.com/What-is-the-significance-of-Cesaro-summation.
(8) https://en.wikipedia.org/wiki/Riemann_zeta_function.
(9) https://en.wikipedia.org/wiki/Zeta_function_regularization.

Popular Posts