Exemplu Policy Paper pe securitate



Consecințele evoluțiilor interne din Turcia asupra securității în zona Mării Negre și relațiilor diplomatice și militare dintre România și Turcia.


Notă:
Acest document a fost elaborat de către Mihail Paduraru în data de 19.10.2016 
               
Cel mai probabil, lovitura de stat eșuată din Turcia, alături de reafirmarea relațiilor politico-economice dintre Moscova și Ankara din ultima perioadă, va aduce o schimbare de paradigmă în arhitectura de securitate la Marea Neagră. Evoluțiile acestor relații ar putea deveni o amenințare nu doar la nivel regional ci și la nivel global.
În acest context, România ca membră NATO și stat riveran la Marea Neagră iși va asuma poziția de garant al securității pe flancul estic al alianței. 
În același timp va menține legăturile strategice cu Turcia în acord cu normele internaționale ce o definesc ca stat democratic. 

Preambul

România întreține relații diplomatice și militare foarte bune cu Turcia, cele două state fiind semnatarele  unui acord de parteneriat strategic în 2011. Turcia este un stat secular prin Constituție, al cărui rol este esențial pentru securitatea în zona Mării Negre, fiind a doua forță militară ca ordin de mărime din NATO și având cele mai semnificative capabilități militare ale unui stat membru NATO disponibile permanent la Marea Neagră. Turcia nu deține capabilități militare nucleare, dar teritoriul său găzduiește numeroase baze militare ale NATO și armament nuclear cu rol de descurajare aparținând SUA, un stat cu care Turcia are un acord de parteneriat strategic. Dată fiind poziția privilegiată, la intersecția lumiilor asiatică, orientală și occidentală, Turcia este un nod energetic esențial pentru Europa, Orientul Mijlociu și Asia. De asemenea, Bosforul constituie o zonă vitală pentru transportul maritim internațional, ceea ce conoferă Turciei un rol esențial în arhitectura de securitate a zonei Mării Negre. În România, minoritatea turcă depaseste 32 de mii de persoane pe care statul le-a integrat în societatea românească.
Numeroasele acorduri și tratate bilaterale pe diferite paliere, dintre România și Turcia, au avut un impact pozitiv asupra comunității turce din țara noastră.
Statul român, prin ministere și departamente alături de Uniunea Democrată Turcă din România, colaborează cu diverse instituții oficiale și ONG-uri în domeniile economiei și comerțului, culturii, educației și religiei din Turcia.
Viața culturală a comunității turce din România este bine conturată prin varietatea de manifestari la nivel local, național și internațional, stabilite în urma legaturilor istorice pe care această comunitate le are cu țara noastră.

I. ANALIZĂ STRATEGICĂ

  • Evenimentele recente din Turcia vor contribui la diminuarea caracterului secular al statului turc și vor adânci cel mai probabil clivajele cu care se confruntă societatea turcă.
  • Pe termen scurt, securitatea Turciei este afectată, fiind restrânsă capacitatea statului de a-și proiecta și proteja interesele politice și militare la nivel regional.
  • Prelungirea pe termen lung a climatului de instabilitate socială în Turcia va perturba funcționarea adecvată a instituțiilor statului de drept și va tensiona relațiile Turciei cu SUA și UE.
  • În ciuda evoluțiilor politice interne și a retoricii adoptate în relația cu SUA și unele state membre UE, este puțin probabil ca Turcia să adopte în perioada următoare o poziție contrară angajamentelor luate față de NATO și UE. Totuși, este de așteptat ca Turcia să manifeste mai multă asertivitate în aprofundarea relației cu Federația Rusă în perioada următoare, iar instabilitatea internă să vulnerabilizeze implementarea acordului UE-Turcia privind gestionarea crizei imigranților clandestini.
  • Riscul de instabilitate regională în zona Mării Negre nu este neglijabil pentru statele riverane, dar expunerea României este scăzută pe termen scurt.
  • Din punct de vedere militar, evenimentele din Turcia ar putea vulnerabiliza interesele NATO și arhitectura de securitate la Mărea Neagră, ceea ce obligă România la prudență și pragmatism în relația cu Turcia și adoptarea pe cont propriu sau în parteneriat a unor măsuri suplimentare de întărire a securității la Marea Neagră.
  • Pe termen scurt, se accentuează astfel riscul de diminuare a interesului Turciei față de inițiativa României de colaborare practică și compatibilizare sub umbrela NATO a forţelor navale româneşti, bulgare şi turceşti, dar fără a fi afectată semnificativ cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării naționale.
  • În perioada următoare, este probabilă exacerbarea retoricii conflictuale și clivajelor ideologice în rândul minorității turce și cetățenilor turci rezidenți în România, fiind posibile violențe și mișcări sociale izolate în rândul acestora.
  • Pe termen mediu, este probabilă aparitiția unor dezacorduri bilaterale și nemulțumiri punctuale pe linie diplomatică, dar fără impact considerabil asupra cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării naționale. Practic, Turcia ar putea invoca pe canale diplomatice extrădarea unor cetățeni turci aflați pe teritoriul României, în baza considerentului că aceștia sunt apropiați și/sau simpatizanți ai unor grupări declarate ca fiind teroriste de către autoritățile turce. De asemenea, Turcia ar putea cere suspendarea activității unor instituții de învățământ aflate pe teritoriul României, în baza considerentului că acestea sunt apropiate ideologic și finanțate de grupări indezirabile pentru autoritățile turce (ex. FETO). Cel mai probabil, în perioada imediat următoare România se va confrunta cu o creștere a cererilor de azil politic din partea cetățenilor turci.
  • În condițiile exacerbării retoricii declarative a unor oficiali turci asupra secularității Turciei, este posibilă creșterea nivelului de ostilizare a cetățenilor români cu privire la inițiativa Turciei de a sprijini construirea a unor lăcașe de cult musulmane pe teritoriul României.
  •            Pe termen mediu și lung, evoluțiile din mediul de securitate global vor fi dominate de tendințe complexe, care necesită o cunoaștere aprofundată a fenomenelor.

  •             Consecințele loviturii de stat eșuate din Turcia, degradarea relațiilor cu UE și intervenția forțelor armate turce din Siria, vor influența creșterea valului migraționist asupra Europei și implicit a României.
  •             Accentuarea migrației va genera provocări la adresa capacitătii statelor membre de gestionare a fluxurilor de imigranți ilegali şi de integrare în cadrul comunităţilor locale.
  •             La nivelul granițelor va crește riscul de fragmentare a dispozitivelor de protecție a teritoriului național, iar acceptul unui numar crescut de emigranți ar putea determina apariția unor fenomene teroriste sau curente naționaliste, generatoare de insecuritate în interiorul societății.
  •            Emergenţa grupărilor teroriste vor stimula fenomenul radicalizării islamice la nivel european și vor scoate în evidență riscurile pe care le prezintă intrarea în spațiul comunitar a jihadistilor.
  •            Propaganda teroristă din mediul virtual, va favoriza apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acțiuni extremistteroriste la nivel european, iar România ca stat membru are datoria de a-și întari capacitățile de securitate în spațiul fizic și în cel virtual.
  •            Un actor important în spațiul Marii Negre este Federația Rusă care în ultima perioadă și-a întărit relațiile cu Turcia.
  •           Federaţia Rusa încearcă săși consolideze statutul de putere în plan regional, iar acțiunile sale au afectat stabilitatea regională și parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei.
  •          Acțiunile Rusiei în regiune, încalcarea normelor de drept international, conservarea conflictelor înghețate și anexarea Crimeii au readus în atenția NATO amenințările de securitate pe care aceasta le proliferează.
  •         Este foarte probabil ca acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică să genereze provocări majore pentru securitatea spaţiului euroatlantic și al României.
  •         Este posibilă creearea de instabilitate regională și fenomene negative, precum, criminalitate organizată, și afectarea potențialului de dezvoltare economică al României.
  •         Perpetuarea conflictelor înghetate din regiunea Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României.
  •         Tensiunile interetnice și dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declansarea unor conflicte regionale.
  •         Acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstrucționa proiectele strategice ale României și deciziile în stat.
  •         Radicalizarea entităților extremiste prezente pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de alta natură.
  •        Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri, migrație ilegală până la criminalitate economicofinanciară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securității naționale.
  •        Pe termen mediu și lung este imperativă reafirmarea poziției României de garant al securității în regiune și continuarea parteneriatelor cu Turcia și celelalte state riverane în domeniul securității.


II. Recomandări

  •         Articularea și promovarea la nivel înalt a unui dialog deschis și pragmatic cu Turcia, în care România să sublinieze rolul Turciei pentru securitatea în zona Mării Negre și importanța respectării statului de drept și a parteneriatului strategic dintre România și Turcia.
  •         Autoritățile și oficialii români vor adopta o poziţie neechivocă în raport cu inițiativele de încălcări ale valorilor statului de drept în Turcia.
  •         Articularea și promovarea unei poziții oficiale față de libertățile civile și dreptul la libera exprimare într-un stat democratic.
  •          În oricare dintre variante, este importantă extinderea şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu Turcia și  Statele Unite ale Americii, precum şi a relaţiilor de cooperare cu ceilalţi actori internaţionali.
  •          Instituirea unui grup de lucru care urmareste provocarile de securitate în zona Mării Negre este imperativă.
  •          Stabilirea unor obiective şi direcţii de acţiune care privesc securitatea naţională, urmăresc consolidarea capacităţilor militare şi civile naţionale la standarde care să permită prevenirea, descurajarea şi apărarea împotriva oricăror acţiuni agresive la adresa ţării noastre.
  •         Perfecţionarea sistemului naţional de management integrat al situaţiilor de criză.
  •          Dezvoltarea capabilităţilor necesare pentru a reacţiona în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid.
  •          Intensificarea colaborării interinstituţionale pentru identificarea şi îndeplinirea obiectivelor strategice de securitate naţională.
  •          Inițierea de demersuri oficiale pe lânga statele vecine şi cele din flancul estic al NATO
  •          Promovarea intereselor politice, economice şi de securitate în regiuni de relevanță strategică pentru ţara noastră.
  •          Întărirea capacității analitice a instituțiilor statului cu atribuții în domeniu și atragerea contribuțiilor din partea mediului științific și academic, precum a organismelor interesate ale societății civile pentru studierea în detaliu a dinamicii schimbărilor produse în societatea turcă în ultimul deceniu, cu accent pe latura practică a măsurilor ce se impun.
  •          Stimularea cercetării ştiinţifice, în corelație cu sistemul de educație, ca demers esențial pentru înţelegerea naturii ameninţărilor și provocărilor actuale.
  •          Impunerea unui cadru legal adaptat rigorilor principiilor apărării colective şi a spaţiului european de libertate, securitate şi justiţie.
  •           Consolidarea securităţii prin întărirea respectului faţă de drepturile fundamentale şi principiile democraţiei constituţionale.


Acest document a fost transmis:...............



Popular Posts