Analiza de Scenarii - Studiu de Caz



Metoda scenariilor în analiza informațiilor de securitate națională. 
Studiu teoretic-aplicativ

drd. Iulian F. POPA
Școala Doctorală Relații Intenaționale și Studii de Securitate,
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Abstract

Metoda scenariilor presupune analiza prospectivă și modelarea probabilistică a implicațiilor posibile ale unor ale unor evenimente actuale și/sau anterioare asupra viitorului. Selectarea, conturarea și proiectarea de scenarii asupra viitorului – bazate pe elemente cunoscute și validate din trecut sau prezent – constituie, de fapt, procese și mijloace prin care se încearcă minimizarea gradului de incertitudine ce planează asupra unor evenimente posibile și/sau probabile din viitor. În cadrul acestui studiu, am încercat să arăt de ce metoda (sau tehnica analizei) scenariilor contribuie semnificativ la identificarea și structurarea unor posibile repere de interes ale viitorului, în scopul acumulării sau fundamentării cunoașterii necesare luării deciziilor și limitării pe cât posibil a neprevăzutului.

1. Terminologie specifică

Conform DEX, prin noțiunea de metodă se subînțelege un mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective, ca urmare a aplicării unui set de reguli și principii normative [necesare] pentru practicarea unei discipline[1].
În esență, în ceea ce privește analiza de informații (en. intelligence), metodele sau metodologiile utilizabile derivă din anumite metode validate ştiinţific, specifice altor discipline[2] de studiu a realității obiective, dar care au aplicabilitate și specificitate în contextul mediului de securitate, respectiv al analizei de informații (intelligence).
În particular, raportat la conceptele de risc, amenințare și oportunitate, noțiunea de scenariu se poate traduce drept acel proces – narativ și exploratoriu – de desfășurare posibilă și probabilă a unei acțiuni sau al unui set de acțiuni și evenimente relevante din viitor. Deși, pe alocuri, unele contribuții științifice au sugerat că noțiunea de scenariu poate fi una ambiguă[3], scenariile sunt și rămân mijlocul central de explorare al viitorului[4], chiar dacă uneori se situează la granița dintre empiric și științific, fiind, în fapt, un mijloc facil de studiere a direcțiilor către care o anumită stare de fapt s-ar putea îndrepta în viitor[5].
Ca și taxonomie, după cum se sugerează în literatura de specialitate, scenariile pot fi încadrate în două categorii principale, și anume[6]:

a. scenarii descriptive (predicții) – scenarii realizate prin traspunerea și prefigurarea
evolutivă a unei situații certe, asupra căreia există așteptări plauzibile de evoluție
relativ liniară, într-un interval redus de timp;

b. scenarii prescriptive (prescripții) – scenarii care transpun anticipativ, plauzibil și
probabilistic o situație dată, dar care poate evolua non-liniar; caz în care sarcina
analistului este de a identifica și reda inclusiv elementele așa-zis perturbatoare,
relevante pentru construcția scenariului.

Pe scurt, în funcție de datele și informațiile care stau la dispoziția analistului, se poate aprecia că metoda scenariilor (n.b. conceptul apare frecvent în literatura de specialitate și sub forma de „tehnica scenariilor” sau „analiza scenariilor”) presupune transpunerea, respectiv extrapolarea calitativă și/sau cantitativă a unei situații date în viitor, pornind de la o listă evenimente prezumtive[7] (ipotetice). În esență, metoda scenariilor are ca scop asigurarea componentei predictiv-anticipative a produselor analitice[8], fie pentru a preîntâmpina nevoia factorilor de decizie de cunoaștere a incertitudinilor posibile ale viitorului, fie pentru a spori preocuparea acestora pentru viitor[9], fie pentru a compensa rezonabil „iluzia certitudinilor[10]”curente.
Așadar, în privința metodei scenariilor, cumulativ, putem aprecia că aceasta este:
  • o metodă structurată (cantitativă și/sau calitativă), trecută prin filtrul gândirii umane;
  • euristică – prin simplul fapt că poate servi semnificativ la diversificarea cunoașterii;
  • secvențială – datorită faptului că scenariile – sub formă de predicții sau prescripții– au un parcurs logic și rațional, putând fi validate mai ales la nivel cognitiv;
  • logică – argumentele raționale sunt cele care pun în valoare creativitatea analistului;
  • non-exhaustivă – deși are valoare de cunoaștere a viitorului și orientare a deciziilor, e relativ improbabil a se putea practic epuiza un anumit subiect;
  • exploratorie – datorită faptului că oferă suportul necesar fundamentării deciziilor din perspectiva unității de timp[11], pentru limitarea pe cât posibil a neprevăzutului;
  • intuitivă – bazată pe intuiția (și flerul) analistului - conturată și ca urmare a monitorizării și/sau cartografierii sistematice a reperelor și semnalelor (inputurilor) semnificative, respectiv a dinamicii situaționale;
  • personală – în esență, produsul analitic final (output) – obținut în urma aplicării metodei – depinde fundamental de pregătirea, experiența și abilitățile analistului echipei de analiști[12];
2. Descrierea și aplicarea metodei scenariilor

În esență, procesul de formulare și analiză a scenariilor nu cunoaște un tipar de utilizare unitar, universal acceptat.
Este știut faptul că, de cele mai multe ori, utilizarea metodei scenariilor este adaptată la specificul mediului organizațional în care urmează a fi folosită, fiind adesea croită în acord cu nevoile de cunoaștere ale decidenților. De fapt, precum au sugerat unii autori anterior, foarte probabil nu există o modalitate infailibilă de utilizare a metodei scenariilor[13]. 
De asemenea, alcătuirea și proiectarea scenariilor în timp constituie procese care se bazează pe un set (a se citi tipologie) relativ restrâns de semnale și determinante care să conducă la formularea distinctă de alternative (scenarii) cu privire la viitorul posibil, plauzibil și probabil.
Comparativ cu alte discipline, preocupările pentru studiului prospectiv al viitorului prin identificarea și elaborarea de scenarii posibile, plauzibile și/sau probabile sunt de dată relativ recentă.
Metoda analizei scenariilor, după cum se reflectă adesea în literatura de specialitate, este cunoscută drept o tehnică de analiză a informațiilor informativ-prospectivă, ce este atribuită deopotrivă școlilor americane și franceze de gândire strategică, reprezentate de exponenți recunoscuți, precum Herman Kahn (RAND Corporation, Hudson Institute) sauvGaston Berger. 
În fapt, dacă privim retrospectiv, în paralel cu entități statale – provenitevpreponderent din sfera militară, în ceea ce privește evoluția în timp a metodei amintite constatăm că aceasta a avut o devenire aparte mai ales în zona non-statală/privată, în sferavplanificării corporative (eng. corporate planning); fiind pe larg adoptată inclusiv de entitățivprecum Royal Dutch/Shell[14] sau Stanford Research Institute. Deși este evident faptul căvbeneficiază de o recunoaștere semnificativă de-alungul timpului, trebuie subliniat faptul că metoda scenariilor nu este nicidecum infailibilă[15], mai ales contextul în care se dovedește a fi un motiv în plus pentru care analiza de informații/intelligence se află foarte probabil lavgranița dintre artă și știință.
După cum subliniază Garvin și Levesque, metoda (sau tehnica analizei) scenariilor este un proces care stimulează gândirea imaginativă și creativitatea, cu scopul de a pregăti factorii de decizie să preîntâmpine și să înțeleagă mai bine necunoscutele viiitorului[16]. Cu alte cuvinte, proiectarea descriptivă, în timp, a scenariilor conduce foarte probabil la o mai bună cunoaștere a viitorului și facilitează adoptarea înțeleaptă a deciziilor, în orizontul de timp acoperit de scenarii. De regulă, scenariile pot viza un interval restrâns de timp (ex. scenarii pe termen scurt) sau un interval mai îndelungat, în cazul scenariilor termen mediu și lung.
De fapt, despre procesul de elaborare a scenariilor în sine putem spune că acesta cunoaștere varii tipare și modele conceptuale, fiind subiectul multora dintre lucrările din literatura de specialitate a studiilor de intelligence. În esență, după cum au identificat Nguyen și Dunn, este de reținut că întregul proces se fundamentează, generic ce-i drept, pe 3 etape principale de construire și analiză a scenariilor, și anume[17][18]:

a. definirea obiectului de studiu / referință și proiectarea acestuia în timp
(componenta descriptivă);

b. analiza explicativă – constă în identificarea elementelor relevante care
influențează problema de investigat (componenta explicativă);

c. sintetizarea interdependețelor și stabilirea scenariilor alternative (componenta
predictivă)

În subsidiar, dacă ne raportăm la argumentele lui Schoemaker – un autor recunoscut ca fiind unul dintre cei care au pus bazele metodologice ale analizei scenariilor, atunci întregul proces de elaborare a scenariilor – așa cum a fost descris sintentic de către Nguyen și Dunn – poate fi etapizat după cum urmează[19][20]:

1. identificarea obiectului, a scopului și a variabilelor de analizat – în unitatea de
timp;

2. identificarea actorilor implicați în procesul decizional;

3. estimarea tendinţelor, prin coroborarea datelor și informațiilor aflate la îndemână;

4. identificarea incertitudinilor şi a variabilelor necontrolabile şi impredictibile care pot influența decizia;

5. alcătuirea scenariilor preliminare, distincte și diferite ca proiecție evolutivă;

6. evaluarea consistenţei şi plauzibilităţii scenariilor propuse;

7. identificarea de noi necesități informaționale;

8. dezvoltarea și elaborarea scenariilor finale.

Așadar, după cum nuanțează literatura de specialitate, putem apecia că se pot distinge 3 elemente fundamentale care dau consistență identificării și elaborării de scenarii, și anume[21]:
  • bagajul de cunoștiințe al analistului (sau a echipei de analiști) cu privire la evenimente similare întâlnite în trecut;
  • capacitatea analistului (sau a echipei de analiști) de identificare și relaționare a concordanțelor dintre domeniul obiectului de studiu și alte domenii;
  • abilitatea analistului (sau a echipei de analiști) de a identifica și examina toate modalităţile prin care un factor influenţează mediul unde se manifestă, precum şi impactul asupra unui alt fenomen dintr-un mediu diferit, însă, conexat cu primul.
3. Avantaje și limitări ale metodei scenariilor

Precum am sugerat anterior, analizarea prospectivă – prin cartografierea și modelarea probabilistică și plauzibilă, utilizând metoda sau tehnica scenariilor, contribuie semnificativ la o mai bună cunoaștere a viitorului și, implict, asigură fundamentarea deciziilor legate de evenimente posible, plauzibile și probabile din viitor. Nu întâmplător, după cum se sugerează adesea în literatura de specialitate[22], foarte probabil procesul cognitiv și colaborativ din spatele alcătuirii și proiectării de scenarii contribuie în bună măsură la sporirea preocupării, respectiv gradului de conștientizare față de evenimente viitoare prevăzute și chiar neprevăzute, asupra cărora planează un grad semnificativ de incertitudine. 
Deoarece, în cazul de față, vorbim despre un produs al gândirii umane – ad-hoc sau structurat și planificat – este important de reținut că acesta depinde în bună măsură nu doar de experiența analistului sau grupului de analiști, ci mai ales de abilitățile și imaginația acestora de a clădi, corela și sintetiza proiecții ale viitorului, utilizând elemente validate din trecut și/sau prezent. 
Cu alte cuvinte, produsul analitic final – ca rezultat al utilizării metodei scenariilor – nu este nicidecum infailibil sau atotcuprinzător. Din contră, el este supus limitărilor umane la nivel cognitiv (ex. tipare mentale, reflexe analitice, „iluzia certitudinii” etc.) sau erorilor metodologice care pot interfera serios și, implicit, altera calitatea procesului de analiză. Nu în ultimul rând, ar fi de reținut că utilitatea practică a analizei scenariilor este desăvârșită mai ales atunci când întregul proces se reflectă la nivelul deciziilor luate de către cei în măsură.

4. Simulare teoretic-aplicativă cu tema: Răspândirea epidemiei de febră Ebola din Africa de Vest

Pe scurt, în acord cu tema propusă, exercițiul de față își propune să dezvolte eventuale scenarii posibile și plauzibile cu privire la evoluția pe termen scurt a epidemiei de febră hemoragică Ebola din țările din Africa de Vest. În principal, simularea are scop atât demonstrativ, cât și educativ, în sensul creșterii preocupării celor interesați cu privire la subiectul exercițiului.
Așadar, înainte de începerea propriu-zisă a simulării, se vor selecta cele mai relevante surse de date și informații cu privire la obiectul analizei – răspândirea epidemiei de febră hemoragică Ebola, în cazul de față. În egală măsură, se vor avea în vedere aspecte precum credibilitatea surselor (ex. scăzută, medie sau ridicată), respectiv gradul de obiectivitate (ex. obiectiv-neutru, subiectiv), acuratețe (ex. scăzută, medie sau ridicată) și relevanță (ex. scăzută, medie sau ridicată) a datelor și informațiilor ce urmează a fi colectate și selectate pentru procesul de analiză. Din punct de vedere cantitativ, numărul acestora poate varia proporțional, cu precădere, în funcție de intervalul de timp de referință pentru analiza scenariilor, respectiv complexitatea temei sau pregătirea analistului.


A. Componenta descriptivă a analizei (analiză descriptivă)

Ca parte a metodei scenariilor, componenta analitică-descriptivă presupune descrierea
și proiectarea în timp a obiectului de studiu al analizei. În cazul de față, se vor descrie cât mai relevant cu puțință aspecte faptice de interes pentru răspândirea virusului Ebola în țările Africii de Vest. În esență, este de reținut că această parte a analizei va răspunde cât mai cuprinzător posibil unor întrebări precum Cine?, Ce, Unde?, Când?, Cum?.
[Vezi și Paul J. H. Schoemaker (op. cit, 1995, pp. 25-28 ) și Irena Dumitru, Ella Magdalena
Ciupercă (op. cit., 2014, p. 162 )]

Exemplificare:

Ebola[Ce?] este o boală rară și gravă, deseori mortală, cauzată de virusul cu același nume[35], descoperit în anul 1976[Când?]
La momentul actual[Când?], epidemia[Ce?] din Africa de Vest[Unde?] este cea mai severă epidemie cunoscută cu care s-a confruntat omenirea până în prezent, fiind afectate țări precum Liberia, Guineea, Sierra Leone, Nigeria, Maroc și Senegal[Unde?]
În afara continetului african[Unde?] s-au semnalat, de asemenea, cazuri de infectare, confirmate de rezultatele din laborator, în SUA, Spania și Germania[Unde?]
Până la data de 20 octombrie 2014[Când?], s-au inregistrat aproximativ 5078 de morți[Ce?] cauzate de Ebola, din totalul de 12008 de cazuri de infectare raportate.
Epidemia de Ebola[Ce?] a debutat în luna decembrie a anului 2013[Când?] când un copil[Cine?] de 2 ani dintr-un sat din Guineea-Bissau[Unde?] a decedat ca urmare a simptomelor Ebola. [4] 
În trecut, experții internaționali[Cine?] au confirmat epidemii de Ebola în țări precum Congo, Gabon, Sudan și Uganda[Unde?]
La momentul actual, trasmiterea rămâne persistentă în țări precum Guinea, Liberia și Sierra Leone[Unde?]
Conform celor mai recente date publicate de către OMS, numărul de noi îmbolnăviri este relativ în creștere în Guineea și Liberia, iar în Sierra Leone s-a instituit carantina în zonele Loko, Bombali și Moyamba, adiacente capitalei Freetown[Unde?]. 
În Nigeria[Unde?], dintre cele 20 cazuri de infectare confirmate[Ce?], circa 8 au fost mortale, situația fiind sub controlul autorităților. În Senegal[Unde?], a fost raportat un singur caz[Ce?] de infectare și îmbolnăvire cu Ebola, dar fară a se înregistra vreun deces. La momentul actual, nu se înregistrează alte focare de răspândire necontrolată[Ce?] a virusului Ebola pe alte continente[Unde?]. [11] Alături de organizațiile internaționale care dețin expertiză în domeniu, SUA, Marea Britanie, Germania și China[Cine?] acordă sprijin logistic substanțial[Ce?] țărilor afectate, pentru izolarea și prevenirea răspândirii virusului.
Deoarece nu există vaccin autorizat sau tratament[Ce?] validat împotriva acestei boli [1], există motive serioase de îngrijorare în rândul experților din întreaga lume cu privire la posibilitatea de răspândire la nivel global[Unde?] a epidemiei de Ebola[Ce?] și transformarea acesteia într-o pandemie[Ce?] . În acest sens, este de reținut că Ebola[Ce?] se transmite prin contact direct cu sângele sau cu alte fluide corporale ale unor persoane infectate, în viață sau decedate [Cum?]. Ebola[Ce?] se poate transmite și prin contact direct[Cum?] cu sânge sau alte fluide corporale[Ce?] provenind de la animale sălbatice infectate, moarte sau vii, cum ar fi maimuțele, antilopele sau liliecii[Cine?]
Nu există vaccin autorizat sau tratament validat împotriva acestei boli. Contactul normal, în locuri publice, cu persoane aparent sănătoase nu duce la transmiterea bolii. Nu se poate contracta Ebola în urma manipulării banilor, a cumpărăturilor sau frecventând o piscină[Cum?]. Țânțarii[Cine?] nu transmit virusul Ebola.
Virusul Ebola nu se transmite prin aer[Cum?], precum gripa. Virusul Ebola poate fi ușor distrus prin spălarea cu săpun sau cu dezinfectant, prin uscare, expunere la soare sau la temperaturi ridicate[Cum?]. Spălarea [Ce?] la mașină a hainelor contaminate cu fluide distruge virusul. Ebola supraviețuiește numai pentru scurt timp pe suprafețe expuse la soare) sau care s-au uscat[Unde?], fiind relativ fragil (virusul este sensibil la lumină și căldură) în afara mediul gazdă[Unde?]
Virusul poate supraviețui mai mult timp pe haine sau materiale care au fost pătate cu sânge sau alte fluide corporale[Unde?]. [1]
În general, virusul se transmite relativ greu de la o persoană la altă, rata de retroducere și multiplicare a Ebola (1-2 cazuri de la o singură persoană) în organisme umane fiind cu mult mai scăzută prin comparație cu alte boli infecțioase, precum variola (5-7 cazuri) sau pojarul (12-18 cazuri). [12]

Sumar actualizat privind epidemia de Ebola din Africa de Vest [4]

Guineea-Bissau (1598 de cazuri raportate; 981 morți)
- satul Meliandou este raportat de către organizațiile internaționale drept locația unde a
debutat epidemia de Ebola din Africa de Vest, în luna decembrie a anuui 2013; cu alte
cuvinte, foarte probabil în acest loc a fost înregistrat „pacientul-zero”;
- principalele focare de îmbolnăvire s-au înregistrat Gouécké, Macenta, Nzérékoré și
Kissidougou și Dabola;
- în luna mai 2014 epidemia de Ebola a debutat și în capitala Conakry, a cărei populație
se cifrează la circa 2 milioane de locuitori;

Liberia (6267 de cazuri raportate; 2106 morți)
- infectarea cu Ebola a apărut pentru prima dată în Lofa și Nimba, în luna martie a
anului 2014, ulterior semnalându-se cazuri și în Margibi și Montserrado;
- au fost instituite măsuri speciale de carantină în zonele afectate, în cooperare cu
organizațiile internaționale prezente la fața locului;
- la începtului lunii august 2014 autoritățile din Liberia au închis granițele naționale
pentru circulația persoanelor;
- pentru situații de urgență au fost menținute deschise puncte de trecere a frontierei
unde au fost instalate măsuri speciale de verificare și control al fluxului de persoane;
- orice manifestări recreative și/sau sportive au fost interzise de către autorități pe
durata epidemiei de Ebola;
- cursurile au fost suspendate pe durată nedeterminată în unitățile naționale de
învățământ;

Sierra Leone (4330 de cazuri raportate; 1419 morți)
- numărul de cazuri înregistrate a fost semnificativ, raportat la suprafața afectată;
- primul caz s-a înregistrat la circa 6 luni de la debutul epidemiei în Africa de Vest;
- se estimează că epidemia din Sierra Leone a avut drept cauză principală ritualul de
înmormântare a celor decedați, fapt ce a condus la răspândirea accelerată a bolii în
zonă;
- s-a instituit carantina în zonele Loko, Bombali și Moyamba, adiacente capitalei
Freetown;

Senegal (1 caz înregistrat; nu s-au înregistrat morți)
- epidemia de Ebola a luat sfârșit la 17 octombrie 2014;

Mali (1 caz înregistrat; 1 mort)
- răspândirea Ebola este sub controlul autorităților;

Nigeria (20 de cazuri raportat; 8 morți)
- epidemia de Ebola a luat sfârșit la 20 octombrie 2014, conform datelor puse la
dispoziție de către autorități;

B. Componenta explicativă a analizei (analiză explicativă)

Prin intermediul componentei explicative a analizei de scenarii analistul sau echipa de analiști va căuta să ofere răspunsuri plauzibile unor întrebări precum De ce?, Din ce cauză?, Pentru care motiv?, din cadrul subiectului abordat. Spre exemplu, în acest caz se vor identifica motivele pentru care a apărut și s-a răspândit epidemia de febră Ebola în țările din Africa de Vest, alături de cele mai semnificative dovezi care pot indica modul în care situația de fapt poate să evolueze într-o direcție sau alta. În fapt, selectarea acestora în funcție de relevanța pentru subiectul abordat este relativ subiectivă, fiind influențată de abilitățile și experiența analistului în materia temei abordate.]
[Vezi și Paul J. H. Schoemaker (op. cit, 1995, pp. 25-28 ) și Irena Dumitru, Ella Magdalena
Ciupercă (op. cit., 2014, p. 163)]

Exemplificare:

În rândul experților internaționali este relativ bine cunoscut și documentat faptul că recentele epidemii de Ebola – inclusiv cea actuală – de pe continentul african au debutat și au fost cauzate foarte probabil de trasmiterea accidentală a virusului Ebola de la animalele sălbatice către om, datorită consumului de carne infectată de către localnici[Din ce cauză?]. În fapt, în multe zone din Africa, carnea animalelor sălbatice (în viață sau decedate) este considerată de cele mai multe ori o delicatesă, fiind consumată din cauza sărăciei extreme din rândul localnicilor[De ce?], acesta fiind și unul dintre principalele motive pentru care epidemia de Ebola cunoaște o râspândire relativ accelerată. De asemenea, se estimează că vânătoarea și consumul de lilieci a contribuit semnificativ la răspândirea bolii în rândul localnicilor. De altfel, din cauza mijloacelor precare de acțiune, la momentul actual există serioase motive de îngrijoare în rândul experților internaționali cu privire la răspândirea epidemiei și către alte zone ale Globului.
Așadar, apariția de noi cazuri este încă posibilă și relativ probabilă pe continentul african datorită condițiilor precare de trai ale populației locale, a creșterii accelerate a numărului de noi îmbolnăviri pe zi, respectiv a circulației greu controlabile a persoanelor[De ce?]. 
Cu toate acestea, există indicii/dovezi cu relevanță și credibilitate însemnată conform cărora riscul de răspândire a epidemiei în afara continentului african se află încă sub controlul autorităților. În acest sens, foarte probabil, ne putem aștepta ca în următoarele 6 luni să nu se înregistreze creșteri spectaculoase ale cazurilor de infectare cu Ebola. Este de avut în vedere faptul că statele europene și nord-americane au impus deja măsuri severe de precauție și screening cu privire la eventuala răspândire a virusului Ebola în rândul propriilor cetățeni.
Totuși, față de indiciile care conduc către o probabilă orientare a situației în liniile generale estimate de scenariul A (vezi scenariile preliminare), se impune sublinierea faptului că datele OMS arată că este posibilă și plauzibilă, încă, apariția unor noi focare de îmbolnăvire cu Ebola mai ales în zonele deja afectate, în ciuda măsurilor de precauție luate de autoritățile locale și grupurile internaționale de sprijin prezente la fața locului. Conform acelorași date, este relativ probabil ca epidemia de Ebola din Vestul Africii să nu fi atins punctul culminant deja. Prin prisma acestui considerent, este posibilă și plauzibilă răspândirea acesteia și în alte țări din zonă, în principal datorită circulației persoanelor, a lipsei de informare[Din ce cauză?], respectiv a mijloacelor locale, relativ precare, de combatere a contaminării[Din ce cauză?]. [3]. În ceea ce privește răspândirea în Europa și America de Nord, în condițiile actuale, există motive să credem că epidemia de Ebola nu va traversa continentul african în următoarele luni.
Pe de altă parte, rapoartele preliminare întocmite de către Centrul pentru Prevenirea și Controlul Îmbolnăvirilor (CDC) din SUA trag un serios semnal de alarmă cu privire la faptul că situația actuală de la fața locului este îngrijorătoare, mai ales în Sierra Leone și Liberia, datorită ineficienței politicilor și strategiilor adoptate și impuse deja în controlul și gestionarea răspândirii la nivel local a îmbolnăvirilor[Din ce cauză?]. 
Conform rapoartelor CDC [2], măsurile deja impuse pentru combaterea răspândirii Ebola pe continentul african ar fi ineficiente și relativ puțin sustenabile, în cazul în care nu se iau alte măsuri contrare în timp relativ scurt, știut fiind faptul că tulpina actuală a virusului Ebola este una dintre cele mai virulente tulpini descoperite de la apariția și confirmarea virusului[De ce?] în anul 1976. [6] [9]
Pe cale de consecință, este posibilă o răspândire a virusului și a focarelor de Ebola către statele africane învecinate.
Mai mult decât atât, deși virusul care cauzează febra hemoragică Ebola este relativ fragil în afara organismului gazdă, este de reținut că acesta, în condiții specifice de mediu și personal specializat, poate fi extras și replicat în scopuri criminale de către grupări teroriste, spre a fi utilizat drept armă biologică. De altfel, este de reținut că un organism infectat cu Ebola poate transmite boala către terți, atunci când corpul acestuia exploadează, iar fluidele corporale sunt împrăștiate într-o zonă aglomerată. [12]
În fine, la momentul actual încă nu se cunosc cu exactitate și nici nu sunt confirmate științific cauzele care pot favoriza mutații la nivelul virusului care cauzează febra hemoragică Ebola. Există, totuși, presupunerea rezonabilă potrivit căreia virusul ar putea suferi unele mutații semnificative.

 C. Componenta predictivă a analizei (analiză predictivă/prescriptivă)

În această parte a analizei ne vom concentra pe identificarea principalelor direcții – posibile, plauzibile și/sau probabile – în care situația dată ar putea evolua în intervalul de timp prefigurat al predicțiilor și/sau prescripțiilor. Cu alte cuvinte, vom încerca să oferim posibile răspunsuri la întrebarea „Ce ne rezervă viitorul?”, în funcție de indicatorii (semnalele) identificați(e) și prezentați(e) anterior. [Vezi și Paul J. H. Schoemaker (op. cit, 1995, pp. 25-28 ) și Irena Dumitru, Ella Magdalena Ciupercă (op. cit., 2014, pp. 169-171 ).

Exemplificare:

Se vor alcătui 4 scenarii (direcții de evoluție posibilă a situației date), cărora li se va
măsura și testa consistența prin intermediul analizei ipotezelor concurente, după cum
urmează:

Scenariul A. Epidemia de Ebola va lua sfârșit în următoarele 6 luni.

Semnale și indicatori favorabili: numărul de noi focare de îmbolnăvire este relativ constant;
epidemia a luat sfârșit în 50% dintre statele afectate; restricțiile impuse la nivel local de către autorități, grupurile de acțiune locală, respectiv organizațiile internaționale au avut un semnificativ efect pozitiv în combaterea răspândirii Ebola;
Semnale și indicatori defavorabili: numărul de noi îmbolnăviri pe zi este în creștere
semnificativă față de luna septembrie 2014; circulația relativ greu controlabilă a populației în și dinspre zonele afectare; lipsurile semnificative de informare, cunoaștere și conștientizare a riscurilor din rândul localnicilor cu privire la Ebola; consumul relativ ridicat de hrană provenită de la animale sălbatice; condițiile precare de trai ale populației locale; deficiențele semnificative din rândul infrastructurii medicale locale.

Scenariul B. În Africa de Vest se va institui carantina, ca urmare a faptului că noi focare se vor raporta și în alte țări de pe continentul african.

Semnale și indicatori favorabili: numărul de noi îmbolnăviri pe zi este de aproximativ 4 ori
mai mare prin comparație cu luna septembrie 2014; există un precedent semnificativ în
Liberia și Sierra Leone unde au fost instituite deja măsuri de carantină;
Semnale și indicatori defavorabili: nu s-au înregistrat noi focare de infecție în afara țărilor
afectate deja de epidemia de Ebola, până la ora actuală; s-au dispus măsuri suplimentare de
prevenție în majoritatea țărilor vecine, în cooperare cu autorități și organisme internaționale prezente la fața locului;

Scenariul C. Se vor înregistra noi focare de infectare pe mapamond ca urmare a folosirii Ebola în atacuri teroriste.

Semnale și indicatori favorabili: Ebola poate fi folosită cu succes în atacuri teroriste
sinucigașe, în special în zone populate; se poate pătrunde relativ ușor în zonele afectate de
Ebola; impactul psihologic profund al utilizării Ebola în atacuri teroriste; costurile scăzute de procurare a agentului biologic; atractivitatea ridicată a Ebola pentru organizațiilor teroriste internaționale, mai ales în contextul agresivității virale semnificative ale actualei tulpine de Ebola prezentă în Africa de Vest; explozia unui organism viu sau decedat, infectat cu Ebola, are efecte dintre cele mai devastatoare, datorită împrăștierii semnificative a vectorilor (ex. fluide corporale) de infectare.
Semnale și indicatori defavorabili: măsurile foarte restrictive impuse de către majoritatea
statelor de pe Glob cu privire la monitorizarea cetățenilor care călătoresc dinspre zonele
afectate de epidemie sau a acelora cu grad semnificativ de risc terorist; construirea unei arme biologice utilizând vectori de infectare cu Ebola nu este la îndemâna oricui, necesitând echipament foarte performant și personal înalt calificat; costurile de construire și operare ale unei arme biologice cu Ebola sunt foarte ridicate;

Scenariul D. Tulpina actuală va suferii mutații și va deveni mai agresivă, iar epidemia va scăpa de sub control.

Semnale și indicatori favorabili: există indicii științifice, validate experimental în condiții de
laborator, potrivit cărora virusul poate deveni mutant; nu se cunosc factorii favorizanți care pot facilita mutații la nivelul virusului; perioada relativ îndelungată de incubație a virusului în organisme vii, de aproximativ 21 de zile;
Semnale și indicatori defavorabili: până la ora actuală, nu există informații validate științific
care să confirme faptul că un virus cu transmitere umană poate să își modifice modalitatea de transmitere în timp.

Analiza scenariilor folosind metoda ipotezelor concurente

Pentru evaluarea și interpretarea consistenței fiecăruia dintre scenariile propuse s-a folosit programul specializat de analiză a ipotezelor concurente denumit ACH 2.05, dezvoltat către renumitul centrul de cercetare Palo Alto Research Center.
În cadrul metodei utilizate, fiecare dintre cele 4 scenarii a constituit câte o ipoteză de lucru, față de care s-au evaluat și testat consistența și specificitatea probelor selectate și extrase anterior din sursele propuse pentru analiză.
Procedura utilizată a fost de tipul weighted inconsistency scores36, rezultatele finale fiind calculate prin mijloace automate de către utilitarul mai sus menționat. Scara de consistență alocată și utilizată a fost de tipul: II – foarte inconsistent; I – inconsistent; NA – nealocat; N – neutru; C – consistent; CC–foarte consistent. 
De asemenea, pentru evaluarea atât a credibilității, cât și a relevanței unei probe scara utilizată a fost de tip multinivel, adică ridicată, medie și scăzută. 
Pentru exemplificare și comparație, în tabelul 2 este redată o evaluare simplificată a inconsistenței celor 4 scenarii (simple inconsistency scores), fără a ține cont de credibilitatea sursei și relevanța probelor administrate.
În fig. 1.1 este redat rezultatul analizei de inconsistență pentru fiecare dintre cele 4 scenarii propuse, pe baza evaluării cu ACH 2.05. (vezi Anexa pentru detalii privind modalitatea de evaluare a fiecărui scenariu în funcție de probele/dovezile administrate)


Discuție privind interpretarea rezultatelor și limitărilor analitice

Analizând rezultatele furnizate de către ACH 2.05, observăm o distribuție relativ echilibrată (constantă) și progresivă a inconsistenței celor 4 scenarii. 
De fapt, nivelul măsurat al inconsistenței fiecărui scenariu este invers proporțional cu probabilitatea de materializare a acestuia în viitor. 
Cu alte cuvinte, rezumându-ne strict la exercițiul de față, se poate aprecia că:

- Scenariul A este posibil, plauzibil și într-adevăr foarte probabil;

- Scenariu B este posibil, plauzibil, dar relativ probabil, dată fiind diferența în plus de
circa 2.4 unități de inconsistență față de scenariul A;

- Scenariul D este posibil, relativ plauzibil, dar improbabil raportat la inconsistența
scenariilor anterioare;

- Scenariu C este totuși posibil, relativ plauzibil, dar cel mai puțin probabil dintre cele 4
scenarii analizate.

În fine, în ceea ce privește limitările inerente ale metodei de față, este de reținut faptul că percepția cât mai obiectiv posibilă a acestora este determinantă pentru valoarea oricărui activ analitic de acest gen. În cele mai multe dintre cazuri, analiza de informații este un proces perfectibil în timp, indiferent de pregătirea și experiența analistului sau a echipei de analiști.
Totodată, după cum adesea se ilustrează în literatura de specialitate, se impune sublinierea faptului că există uneori în rândul analiștilor predispoziția de a percepe realitatea selectiv și subiectiv, conform așteptărilor personale37, deoarece percepția umană tinde a fi un proces activ care mai degrabă construiește și mai puțin înregistrează realitatea percepută[38].
În acest context, este de la sine înțeles faptul că memoria și experiența personală pot fi în același timp foarte utile, dar și limitative în unele cazuri. De cele mai multe ori, în contexul analizei scenariilor, acest lucru este resimțit atunci când se înregistrează eșecuri semnificative în selectarea și evaluarea ipotezelor și/sau probelor, date fiind elemente precum rapiditatea cu care iau naștere tiparele mentale, respectiv rezistența față de schimbare a analiștilor[39].
Ca o observație conclusivă, este de reținut că metoda scenariilor nu poate nicidecum acoperi în totalitate elementele surpriză cauzate de incidența foarte puțin probabilului sau a „lebedelor negre[40]”, dat fiind și specificul acestui gen de evenimente.


BIBLIOGRAFIE

Cărți

Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române,București, Editura Univers
Enciclopedic, 2009.

Anuța, Costinel, „Studiile prospective și analiza de intelligence: de la managementul riscului
la reducerea incertitudinii”, în George Cristian Maior, Ionel Nițu (coord.), Ars Analytica – Provocări și tendințe în analiza de intelligence, București, Editura RAO, 2013, p. 238.

Benard, Andre, „World Oil and Cold Reality”, în Harvard Business Review, noiembriedecembrie, 1980, p. 91.

Clark, Robert M., Intelligence Analysis: A Target Centric Approach, Washington, DC, CQ
Press, passim.

Godet, Michel, „A Tool-Box For Scenario Planning”, în Futures Research Methodology
Version 3.0, Jerome C. Glenn and Theodore J. Gordon, p. 3.

Heuer, Richards J. Jr., Randolph H. Pearson, Structured Analytic Techniques for Intelligence
Analysis,Washington DC, CQ Press, 2011.

Prisecaru, Bogdan, Ene, Adrian, „Metode de analiză. Tipologie, caracteristici”, în Ionel Nițu
(coord.), Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanţi, București, Editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, 2011, pp. 66-67.

Schoemaker, Paul J.H, van der Heijden, Cornelius A. J. M., "Integrating Scenarios into Strategic Planning at Royal Dutch/Shell," în Planning Review, vol. 20, nr. 3, 1992, pp.41-46.

Schoemaker, Paul J.H, „Scenario Planning: A Tool for Strategic Thinking” în Sloan Management Review, Winter Edition, 1995, pp. 25-40.

Targett, David, „Analytical Decision Making”, London, Pitman Publishing, 1996, pp. 75-103.

Dumitru, Irena, Ciupercă, Ella Magdalena, „A 3-D Intelligence Analysis on Migration as Security Threat: From Data to Intelligence”, în William J. Lahneman (ed.), Rubén Arcos, The Art of Intelligence: Simulations, Exercises, and Games, New York, Rowman&Littlefield, 2014, p. 162.

Periodice

Garvin, David A., Levesque, Lynne C., „ A Note on Scenario Planning”, în Harvard Business
School Background Note 306-003, noiembrie, 2005, 10 pag., disponibil la
https://faculty.washington.edu/socha/css572winter2012/HBR%20A%20note%20on%20scenario%20planning.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

Mietzner, Dana, Reger, Guido, „Scenario-Approaches: History, Diffferences, Advantages and
Disadvantages”, în Proceedings of the EU-US Scientific Seminar: New Technology Foresight, Forecasting & Assessment Methods, Sevilia, 3-14 mai, 2004, disponibil la
http://foresight.jrc.ec.europa.eu/fta/documents/eur21473en.pdf, accesat la 5 octombrie
2014.

Surse electronice

Assessing the Risk of a Global Ebola Pandemic, disponibil la
http://www.rms.com/blog/2014/08/15/assessing-the-risk-of-a-global-ebola-pandemic/,
accesat la 5 octombrie 2014.

Boala provocată de virusul Ebola - informații pentru călători, disponibil la
http://ec.europa.eu/health/preparedness_response/docs/ebola_infotravellers2014_ro.pdf,
accesat la 5 octombrie 2014.

Ebola 2014 West Africa Outbreak, disponibil la la http://www.cdc.gov/vhf/ebola/index.html, accesat la 5 octombrie 2014.

Ebola Response Roadmap Situation Report, disponibil la
http://www.un.org/ebolaresponse/pdf/roadmapsitrep_01-Oct-2014_FINAL.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

Ebola – Global Alert and Response, disponibil la http://www.who.int/csr/disease/ebola/en/, accesat la 5 octombrie 2014.

Ebola Outbreak Update, disponibil la http://www.cdc.gov/vhf/ebola/outbreaks/2014-westafrica/index.htm, accesat la 5 octombrie 2014.

Evaluating Ebola as a Biological Weapon, disponibil la
http://www.stratfor.com/weekly/evaluating-ebola-biological-weapon#axzz3H3QaIT4h, accesat la 5 octombrie 2014.

Global Ebola Response, disponibil la http://www.un.org/ebolaresponse/#&panel1-1, accesat la 5 octombrie 2014.

Londra trimite 750 de militari în Sierra Leone, disponibil la
http://www.mediafax.ro/externe/londra-trimite-750-de-militari-in-sierra-leone-incadrul-luptei-impotriva-ebola-13372860, accesat la 5 octombrie 2014.

Nguyen, M. T., Dunn, Myriam, „Some Methods for Scenario Analysis in Defence Strategic
Planning”, Canberra, Joint Operations Division, 2009, p. 28, disponibil la
www.dtic.mil/get-tr-doc/pdf?AD=ADA498161, accesat la 7 octombrie 2014.

Questions and Answers: Estimating the Future Number of Cases in the Ebola Epidemic—
Liberia and Sierra Leone, 2014–2015, disponibil la
http://www.cdc.gov/vhf/ebola/outbreaks/2014-west-africa/qa-mmwr-estimating-futurecases.html, accesat la 5 octombrie 2014.

Stopping Ebola Before It Turns Into a Pandemic, disponibil la
http://online.wsj.com/articles/scott-gottlieb-and-tevi-troy-stopping-ebola-before-itturns-into-a-pandemic-141237654, accesat la 5 octombrie 2014.

Why Ebola is So Dangerous, disponibil la http://www.bbc.com/news/world-africa-26835233.
_________________

[1] Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române,București, Editura Univers Enciclopedic, 2009.

[2] Ionel Nițu, „Metode și proceduri utilizabile în analiza de intelligence”, în George Cristian Maior, Ionel Nițu(coord.), Ars Analytica, București, Editura RAO, 2014, p. 206.

[3] Dana Mietzner, Guido Reger, „Scenario-Approaches: History, Diffferences, Advantages and Disadvantages”, în Proceedings of the EU-US Scientific Seminar: New Technology Foresight, Forecasting & Assessment Methods, Sevilia, 3-14 mai, 2004, disponibil la http://foresight.jrc.ec.europa.eu/fta/documents/eur21473en.pdf, accesat
la 5 octombrie 2014.

[4] Costinel Anuța, „Studiile prospective și analiza de intelligence: de la managementul riscului la reducerea incertitudinii”, în George Cristian Maior, Ionel Nițu (coord.), Ars Analytica – Provocări și tendințe în analiza de intelligence, București, Editura RAO, 2013, p. 238.

[5] Richards J. Heuer Jr., Randolph H. Pearson, Structured Analytic Techniques for Intelligence
Analysis,Washington DC, CQ Press, 2011.

[6] Bogdan Prisecaru, Adrian Ene, „Metode de analiză. Tipologie, caracteristici”, în Ionel Nițu (coord.), Ghidul analistului de intelligence: compendiu pentru analiştii debutanţi, București, Editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, 2011, pp. 66-67.

[7] Robert M. Clark, Intelligence Analysis: A Target Centric Approach, Washington, DC, CQ Press, passim.

[8] Bogdan Prisecaru, Adrian Ene, op. cit..

[9] Andre Benard, „World Oil and Cold Reality”, în Harvard Business Review, noiembrie-decembrie, 1980, p. 91.

[10] David A. Garvin, Lynne C. Levesque, „ A Note on Scenario Planning”, în Harvard Business School Background Note 306-003, noiembrie, 2005, 10 pag., disponibil la
https://faculty.washington.edu/socha/css572winter2012/HBR%20A%20note%20on%20scenario%20planning.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

[11] Cf. Michel Godet et al, „A Tool-Box For Scenario Planning”, în Futures Research Methodology Version 3.0 Editors: Jerome C. Glenn and Theodore J. Gordon, p. 3.

[12] Vezi și David Targett, „Analytical Decision Making”, London, Pitman Publishing, 1996, pp. 75-103.

[13] M. T. Nguyen, M. Dunn, „ Some Methods for Scenario Analysis in Defence Strategic Planning”, Canberra, Joint Operations Division, 2009, p. 28, disponibil la www.dtic.mil/get-tr-doc/pdf?AD=ADA498161, accesat la 7 octombrie 2014.

[14] Paul J.H Schoemaker, A. J. M. Cornelius van der Heijden, "Integrating Scenarios into Strategic Planning at Royal Dutch/Shell," în Planning Review, vol. 20, nr. 3, 1992, pp.41-46.

[15] Paul J.H Schoemaker, „Scenario Planning: A Tool for Strategic Thinking” în Sloan Management Review, Winter Edition, 1995, pp. 25-40.

[16] David A. Garvin, Lynne C. Levesque, op. cit..

[17] M. T. Nguyen, M. Dunn, op. cit..

[18] Cf. Irena Dumitru, Ella Magdalena Ciupercă, „A 3-D Intelligence Analysis on Migration as Security Threat: From Data to Intelligence”, în William J. Lahneman (ed.), Rubén Arcos, The Art of Intelligence: Simulations, Exercises, and Games, New York, Rowman&Littlefield, 2014, p. 162.

[19] Cf. Ionel Nițu, Metode și proceduri …, pp. 209-210.

[20] Paul J.H Schoemaker, „Scenario Planning: A Tool for Strategic Thinking”.

[21] Bogdan Prisecaru, Adrian Ene, op. cit..

[22] Andre Benard, „World Oil and Cold Reality”, în Harvard Business Review, noiembrie-decembrie, 1980, p. 91.

[23] Boala provocată de virusul Ebola - informații pentru călători, disponibil la
http://ec.europa.eu/health/preparedness_response/docs/ebola_infotravellers2014_ro.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

[24] Questions and Answers: Estimating the Future Number of Cases in the Ebola Epidemic—Liberia and Sierra Leone, 2014–2015, disponibil la
http://www.cdc.gov/vhf/ebola/outbreaks/2014-west-africa/qa-mmwrestimating-future-cases.html, accesat la 5 octombrie 2014.

[25] Ebola – Global Alert and Response, disponibil la http://www.who.int/csr/disease/ebola/en/, accesat la 5 octombrie 2014.

[26] Ebola 2014 West Africa Outbreak, disponibil la la http://www.cdc.gov/vhf/ebola/index.html, accesat la 5 octombrie 2014.

[27] Ebola Outbreak Update, disponibil la http://www.cdc.gov/vhf/ebola/outbreaks/2014-west-africa/index.htm, accesat la 5 octombrie 2014.

[28] Stopping Ebola Before It Turns Into a Pandemic, disponibil la http://online.wsj.com/articles/scott-gottlieb-andtevi-troy-stopping-ebola-before-it-turns-into-a-pandemic-141237654, accesat la 5 octombrie 2014.

[29] Assessing the Risk of a Global Ebola Pandemic, disponibil la http://www.rms.com/blog/2014/08/15/assessingthe-risk-of-a-global-ebola-pandemic/, accesat la 5 octombrie 2014.

[30] Londra trimite 750 de militari în Sierra Leone, disponibil la http://www.mediafax.ro/externe/londra-trimite-750-de-militari-in-sierra-leone-in-cadrul-luptei-impotriva-ebola-13372860, accesat la 5 octombrie 2014.

[31] Why Ebola is So Dangerous, disponibil la http://www.bbc.com/news/world-africa-26835233.

[32] Global Ebola Response, disponibil la http://www.un.org/ebolaresponse/#&panel1-1, accesat la 5 octombrie 2014.

[33] Ebola Response Roadmap Situation Report, disponibil la
http://www.un.org/ebolaresponse/pdf/roadmapsitrep_01-Oct-2014_FINAL.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

[34] Evaluating Ebola as a Biological Weapon, disponibil la http://www.stratfor.com/weekly/evaluating-ebolabiological-weapon#axzz3H3QaIT4h, accesat la 5 octombrie 2014.

[35] Boala provocată de virusul Ebola - Informații pentru călători , disponibil la
http://ec.europa.eu/health/preparedness_response/docs/ebola_infotravellers2014_ro.pdf, accesat la 5 octombrie 2014.

[36] Evaluare ponderată a inconsistenței. Ne referim la noțiunea de inconsistență ca fiind capacitatea măsurabilă a unei ipoteze (scenariu, în cazul de față), respectiv a unui set de ipoteze de fi contradictorii unei probe sau set de dovezi.

[37] Richards J. Heuer, Jr, Improving Intelligence Analysis with ACH, 2005, 35 pag., disponibil la https://www.eeducation.psu.edu/drupal6/files/sgam/Improving_intel_analysis.pdf, accesat la 27 octombrie 2014.

Comments